Strategia lui Putin de a relua afacerile cu UE şi a destabiliza NATO

Preşedintele rus Vladimir Putin a transmis un mesaj pentru Uniunea Europeană: hai să lăsăm toate conflictele în urmă şi să ne vedem de afaceri. Pe de altă parte, Putin încearcă să influenţeze deciziile summit-ului NATO de la Varşovia, ce va avea loc între 8 şi 9 iulie, prin intermediul liderilor unor state sensibile la „rugăminţile“ şi presiunile Moscovei.

 „Există câteva capitale europene care ar vrea să reia legăturile cu Rusia, sub o formă sau alta, iar Putin s-a prins de acest lucru, aşa că speră să bage zâzanie printre statele membre”, spune pentru Bloomberg specialistul în relaţii diplomatice Joerg Forbrig. Chiar şi preşedintele Comisiei Europene, a cărui prezenţă la formul de afaceri de la Sankt Petersburg a fost criticată de mulţi, a declarat că „problemele dintre cele două părţi trebuie rezolvate urgent şi că  ar fi inutil, ba chiar periculos să ne prefacem că ele nu există”. 

Sancţiunile UE expiră pe 31 iulie şi statele membre trebuie să voteze în unanimitate prelungirea lor. Cel mai probabil, ele vor fi extinse cu încă 6 luni, dar apoi se va trage linie. Germania a transmis luna trecută că există o frustrare în blocul comunitar, pentru că şi afacerile comercianţilor de pe Bătrânul Continent sunt afectate, având în vedere că Rusia a interzis produsele din UE. Rusia tatonează terenul pentru a construi a doua conductă pe teritoriul Germaniei. 

Deşi la nivelul UE se discută despre faptul că un nou gazoduct va creşte dependenţa de resursele ţării conduse de Putin, la Berlin a avut loc o schimbare a strategiei. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a transmis că e posibil să relaxeze sancţiunile chiar şi înainte ca planul de pace pentru estul Ucrainei să fie implementat 100%, dar doar dacă vor exista progrese semnificative din partea ruşilor. 

Germania ar beneficia foarte mult de pe urma noului gazoduct, care ar dubla capacitatea de livrare a gazelor venite de la ruşi.  Nerăbdătoare să reia afacerile cu ruşii sunt şi alte state din UE, precum Italia, Franţa, Ungaria, Bulgaria, Grecia. 

Liderul de la Kremlin încearcă să găsească „avocaţi“ care să-i apere interesele şi pentru summit-ul NATO.  Acestă reuniune are loc într-o perioada crucială pentru Alianţă, „când plăcile tectonice ale securitaţii euro-atlantice s-au deplasat atât în Est, cât şi în Sud“, după cum declara secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. 

„Noi punem deja în aplicare cea mai mare consolidare a apărării noastre colective de la sfârşitul Războiului Rece. La Varşovia, vom trasa calea pentru adaptarea Alianţei la noul mediu de securitate, astfel încât NATO să rămână pregătită să apere toţi Aliaţii împotriva oricărei ameninţări, indiferent de unde ar veni“, sublinia Stoltenberg.

Iar Putin ştie acest lucru şi încearcă să împiedice amplasarea de trupe aliate cât ai aproape de graniţele sale. Ziarul „Stuttgarter Nachrichten“, citând o sursă din cercurile guvernamentale germane scria că preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel ar putea avea o întâlnire înainte de summitul NATO de la Varşovia . 

Potrivit sursei respective, „noua întrevedere va avea loc pentru a diminua tensiunea“. Semnale că Berlinul vrea să-l menajeze pe Putin au venit şi de la ministrul de Externe german. Acesta a spus că, „ceea ce ar trebui să evităm azi este să inflamăm situaţia cu strigăte războinice şi zăngănit de săbii", criticând desfăşurarea de forţe NATO în apropierea frontierelor Rusiei. 

Până şi publicaţiile „Bild“ şi „FAZ“ au fost uimite de criticile dure ale ministrului german de Externe Frank-Walter Steinmeier la adresa NATO . ƒAstfel de declaraţii fac de obicei „propagandiştii Moscovei”, pentru a „confirma” că de deteriorarea relaţiilor dintre Rusia şi Occident se face vinovată NATO, scrie FAZ.

De fapt, cauza „răcirii” relaţiilor a fost o încălcare de către Rusia a tuturor principiilor care timp de zeci de ani au asigurat pacea şi stabilitatea în Europa. „Nu NATO, ci Kremlinul a ocupat Crimeea şi a delcanşat în estul Ucrainei un război. Republicile baltice nu se tem de NATO, ci de Moscova şi, prin urmare, s-au alăturat Alianţei Atlantice. Înainte de anexarea Crimeei, NATO nu a jucat niciun rol militar în aceste ţări, mai scrie publicaţia germană.

„Chiar şi cele patru batalioane care se vor desfasurate acolo, nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia. Steinmeier a numit pe bună dreptate exerciţiul o paradă simbolică de tancuri. Cu ajutorul lor, NATO rezolva o problemă politică: da un semnal Moscovei că Occidentul nu va permite sa fie prins a doua oara cu garda jos, aşa cum s-a întâmplat în Crimeea şi spune si mai clar că un atac asupra unui membru NATO este considerat un atac asupra tuturor.

Orice persoană care, la fel ca Steinmeier, vede acest lucru ca fiind un pretext pentru reluarea vechii confruntării întăreşte Kremlinul în convingerea că Occidentul este „înclinat spre o politică de conciliere”, mai notează FAZ.

Alţi avocaţi şi-a găsit Moscova şi în Bulgaria.  Partidul  Alternativa pentru Renaşterea Bulgară, formaţiune  de centru-stanga - care până în luna mai a fost reprezentat în guvernul condus de premierul conservator Boiko Borisov – a cerut  Parlamentului de la Sofia să adopte o declaraţie care să specifice că „Bulgaria nu va permite ca teritoriul ei să fie punctul de plecare al unor politici şi acţiuni ostile faţă de vecini", iar preşedintele bulgar Rosen Plevneliev să aibă un mandate clar la summit-ul de la Varşovia. 

Această mişcare vine după ce premierul Boiko Borisov s-a opus ideii de creare a unei flote comune a Bulgariei, României, Turciei şi Ucrainei, vizând contracararea prezenţei navale a Rusiei în Marea Neagră. „Vreau să văd iole, iahturi, turişti, dragoste şi pace în staţiunile noastre de la Marea Neagră, nu vreau fregate care să brăzdeze marea. Putem ţine exerciţii bulgaro-române oricând vrem, dar cealaltă variantă ar fi optarea pentru un conflict militar", a comentat Borisov. 

„Am spus întotdeauna că în niciun caz Bulgaria nu va fi atacată de Rusia, ei se implică în alte tipuri de acţiuni, în majoritate economice, pe teritoriul bulgar“, a comentat Borisov. „Suntem creştini ortodocşi, avem o bază comună în religie, cultură şi toate celelalte. (...) Rusia poate fi un pic nervoasă în legătură cu alţii, dar va fi foarte marcată dacă Bulgaria va face acest lucru“, a mai spus Borisov. 

În luna mai, Polonia şi statele baltice au declarat că vor cere desfăşurarea de trupe NATO permanente pe teritoriile lor pentru a contracara intensificarea acţiunilor militare ale Rusiei. Un document intern polonez dă de înţeles că acest subiect ar putea fi ridicat la summitul de la Varşovia.