PREUNIVERSITAR

FOTO Interviu cu cel mai bun tânăr orator: „Am început pentru a impresiona o fată. Ea a plecat, debate-ul a rămas”

Luni seară a avut loc finala Turneului Campionilor Naţionali la Dezbatere organizat de Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică (ARDOR), iar trofeul a fost câştigat de Radu Cotarcea, unul dintre cei mai buni debateri la campionatele internaţionale. Adevarul.ro a avut ocazia să stea de vorbă cu marele campion din acest an, dar şi cu cea mai tânără campioană la dezbateri pentru juniori, Cătălina Badea. La cei 25 de ani ai săi, Radu Cotarcea a participat pentru prima dată la Turneul Capionilor în Dezbateri şi a reuşit să-i convingă pe membrii juriului că este cel mai bun. Cum a început să facă debate? „Pentru o fată”, spune râzând. „Nu era prietena mea, vroiam să fie. Faptul că m-am dus la debate nu a ajutat în cele din urmă să o cuceresc, dar am descoperit altceva în schimb. Ea a plecat, debate-ul a rămas”, povesteşte amuzat Cotarcea. Primul pas: umilinţa în faţa celor mai buni Prima experienţă de dezbatere i s-a părut „absolut groaznică”. „Am trăit o panică şi o frică în primele turnee… la început te loveşti de oameni mult mai exersaţi decât tine şi te bâlbâi, vorbeşti 30 de secunde, te înroşeşti, te aşezi, e o experienţă groaznică, dar în acelaşi timp te motivează să te uiţi înapoi şi să ajungi ca cei care te-au umilit prima oară”, spune el. Cotarcea apreciază că îţi trebuie aproximativ un an ca să treci peste frică şi stângăcie, însă până să ajungi să câştigi ceva mai durează. El a devenit campion naţional la debate abia la trei ani după ce a început acest sport intelectual, în clasa a IX-a. După ce a terminat liceul a plecat în Marea Britanie. A ales să studieze managementul resurselor umane la Universitatea Middlesex. Întors după studii în Marea Britanie „La vremea la care am plecat din ţară îmi doream foarte mult să studiez resurse umane, ori pe vremea aceea nu exista un program de studii pe aşa ceva, era prin 2007. Nu am rămas în Marea Britanie… am plecat tot după o fată, de data asta era chiar prietena mea”, spune râzând. Din păcate, el a plecat din România în perioada de boom economic şi s-a întors în mijlocul crizei, aşa că a ajuns să lucreze tocmai la Budapesta ca director de operaţiuni la o firmă care se ocupă de recrutare în domeniul juridic. „Dacă aş putea, aş face dezbateri toată ziua, dar din păcate asta nu se plăteşte. Avantajul debate-ului este că îţi oferă o gândire structurată şi critică care îţi oferă un avantaj în viaţă. Debate-ul te face să iei un pas în spate şi să observi, să fii un pic creativ şi te învaţă să ai o altă perspectivă asupra lucrurilor decât majoritatea oamenilor. Asta, combinat cu faptul că eşti capabil să îţi articulezi ideile într-un mod persuasiv, înseamnă că, într-un cadru instituţional, eşti mai serios decât un alt începător care nu ştie cu ce se mănâncă viaţa”, explică tânărul de ce iubeşte arta oratoriei. Premiul vine după ani de exerciţiu El consideră că cel mai mare succes al său a fost când a câştigat premiul celui mai bun vorbitor non-nativ de engleză la Turneul de la Oxford, în noiembrie 2012. „A fost ca la început, prima oară iei bătaie de te snopesc. Crezi că eşti campion naţional şi vii acolo gândindu-te că rupi gura târgului şi iei nişte bătăi de nu ştii cum te cheamă şi trei ani mai târziu reuşeşti să şi câştigi ceva, cam aşa funcţionează”, a explicat el. Cotarcea spune că românii oricum se descurcă foarte bine la categoriile de vorbitori non-nativi de limbă engleză la competiţiile internaţionale de debate. Cea mai mică campioană la debate vrea să devină avocat O altă premiantă de la Turneul Campionilor în Dezbatere de luni seară este tânăra Cristina Badea, care a plecat acasă cu trofeul la categoria Juniori. Cătălina a început să facă debate tot din clasa a IX-a, a fost vicecampioana naţională la dezbateri şi a participat la campionatele mondiale de debate din Turcia şi din Africa de Sud. S-a implicat în această activitate fiindcă pur şi simplu i s-a părut ceva interesant. „Clubul de dezbateri din Ploieşti (oraşul său natal) era mai centrat pe liceul din care eram eu şi au venit debateri de atunci, au ţinut o demonstrativă în sala de festivităţi şi m-am dus direct la trainingul pentru începători de sâmbăta aceea.  Moţiunea de la primul meu debate a fost pe tema dacă este mai bine să trăieşti într-un oraş mare mai degrabă decât într-un oraş mic şi am reuşit să câştigăm acel meci cu argumentul că la noi în Ploieşti, spre exemplu, avem grădini unde poţi să-ţi creşti legumele”, îşi aminteşte tânăra. A intrat la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti prin intermediul debate-ului.  „La dezbateri am discutat multe despre legislaţie, cazuri penale, cazuri civile, care mi s-au părut foarte interesante de documentat şi de citit. Atunci mi s-a părut că Dreptul ar putea fi o carieră pentru mine şi pe de altă parte mulţi dintre instructorii noştri au terminat Dreptul şi profesează. Am luat în calcul şi cum i-a ajutat pe ei să se dezvolte ca persoane acest domeniu”, a spus Cristina. Mai departe ar vrea să devină avocat, dar spune că nu are de unde să ştie momentan ce va face când va termina facultatea, însă exerciţiul dezbaterii se vede deja: o ajută să structureze modul în care învaţă, cum îşi notează ideile, vede mai repede şi mai uşor decât colegii ei ce este esenţial şi important, ce trebuie să prioritizeze. Din păcate, nu mai poate continua cu dezbaterile cum a făcut până acum din cauza volumului de materie de la facultate, însă a început să fie instructor pentru cei mici. „E mai bine să regreţi că te-ai dus să vezi o dezbatere şi ai „pierdut” o oră din viaţa ta decât să ajungi să regreţi la o anumită vârstă că nu ai avut contact cu aşa ceva şi să constaţi că ţi-ar fi folosit în dezvoltarea ta”, conchide ea. Cum s-a desfăşurat marea dezbatere pentru Trofeul Campionilor 2013 Formatul dezbaterii arată în felul următor: sunt patru echipe în total, formate din câte doi oameni, două reprezintă Guvernul şi celelalte sunt opoziţia. Formatul este cel din dezbaterile parlamentare din Marea Britanie şi a apărut în secolul al XVI-lea.  În 1583, un parlamentar numit sir Thomas Smitih a publicat primul manual de proceduri parlamentare cu reguli de genul: nu ai voie să-ţi întrerupi oponentul în momentul în care vorbeşte sau nu îţi prezinţi ideile de bază în acelaşi timp în care îţi combaţi oponentul. Formatul folosit de debaterii de la ARDOR este derivat din practica parlamentară britanică. Fiecare vorbitor are câte un rol, exact ca într-o sesiune parlamentară: un prim-ministru care prezintă moţiunea şi poziţia guvernului, iar vorbitorii au, pentru început, câte şapte minute să îşi prezinte ideile de bază folosind o mimică şi o gestică specifică, adică se mişcă mult şi accentuează cu tot corpul (bodylanguage) când vociferează un argument important. Moţiunea marii dezbateri de luni seară a fost una de actualitate şi destul de controversată: „Acest Parlament ar trebui să-şi dezvolte relaţiile pozitiv-economice cu China, fie ele şi în detrimentul Uniunii Europene”. Preşedintele ARDOR din Transilvania, Emil Mesaroş, care a prezentat moţiunea, spune că este important pentru o societate ca dezbaterile de acest gen să ajungă în spaţiul public, aşa cum se întâmplă în toate ţările dezvoltate. Finaliştii Turneului Campionilor 2013 În echipa Guvernului au fost: Cristina Badea (vicecampioană la juniori), Andrei Olaru, Sorina Dumitru (campioană naţională la studenţi) şi Flavia Negoescu (dublă campioană naţională la studenţi), iar în echipa opoziţiei au fost greii debate-ului românesc, campionii şi trainerii ARDOR: Radu Tigănaş, câştigătorul de anul trecut al Turneului campionilor, Şerban Pitic, Grigore Pop (campion la studenţi şi finalist la Turneul de la Oxford) şi Radu Cotarcea (finalist la turneele de la Oxford şi Cambridge şi la Campionatele Europene), cel care a şi câştigat cea de a doua ediţie a „Turneului Campionilor în dezbatere”. Astfel, pornind de la moţiunea prezentată, echipa Guvernului a dezbătut în favoarea relaţiilor bilaterale cu China, argumentând că având o poziţie geostrategică foarte bună, la jumătatea drumului dintre Orient şi Occident, putem acţiona ca liant, intermediator în relaţiile politico-economice dintre cele două sfere, chiar dacă asta ar însemna să ne depărtăm de UE, China putând să ne susţină economic. În schimb, opoziţia spune că este o idee nu tocmai bună să ne depărtăm de Europa fiindcă am deveni mult prea dependenţi economic de China şi asta ar fi un mare dezavantaj dacă se va ajunge vreodată, din nou, la o situaţie tensionată între Occident şi Orient, de tipul Războiului Rece. De asemenea, ei mai atrag atenţia că, faţă de ţări precum Germania care exportă 5% din producţia internă către ţara cu cea mai mare populaţie din lume, nouă ne-ar fi mult mai greu să ne desprindem economic de un colos precum China. Meci câştigat de Opoziţie: NU pentru China Dezbaterea a fost câştigată de echipa opoziţiei, iar pe primul loc s-a clasat Radu Cotarcea, pe locul al doilea a fost Grigore Pop şi pe locul trei, Şerban Pitic, însă nici echipa Guvernului nu s-a întors acasă fără un trofeu: tânăra Cristina Badea a câştigat premiul pentru cel mai bun orator junior. În ceea ce priveşte moţiunea de la care a pornit dezbaterea, Cotarcea spune că dacă ne apropiem un pic mai mult de China, nu înseamnă că ne depărtăm de Uniunea Europeană. „Dacă ar fi vorba să alegi între una sau alta, cred în ultimă instanţă e mai ok să rămâi în UE”, a spus campionul de debate. Preşedintele ARDOR, Monica Mocanu, este de părere că dezbaterea campionilor a fost foarte bună, moţiunea a fost actuală şi meciul spectaculos, acestea fiind criteriile esenţiale pe care trebuie să le îndeplinească un astfel de eveniment. „Debaterii au o viteză foarte mare în care reuşesc să-şi asambleze ideile, ceea ce se obţine prin exerciţiu. Sunt meciuri unde trebuie să poată vorbi despre o moţiune dată pe loc, fără să fi avut câteva ore sau zile pentru pregătire. În România, Universitatea Babeş-Bolyai a investit foarte mult în debate şi unii dintre campionii noştri sunt absolvenţi la Cluj, aflându-se în topul celor mai buni 50 de debateri din lume”, i-a lăudat Mocanu. INTERVIU Ambasadorul Marii Britanii despre relaţia statelor membre UE cu China Adevarul.ro a avut ocazia să stea de vorbă şi cu ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, prezent întotdeauna la aceste evenimente, el însăşi fost campion la dezbateri la Univeristatea Cambridge şi un mare pasionat al acestui sport intelectual care stă la baza tradiţiei politice a ţării sale. „Este al doilea an când vin la acest eveniment (Turneul campionilor la dezbatere) şi observ o calitate mai bună a debate-ului, iar publicul este mai numeros şi entuziasmul mai mare. Ambele părţi au argumentat foarte bine şi ceea ce m-a impresionat este că subiectul este foarte la zi, atât în România cât şi în Marea Britanie. Luna aceasta, ambele ţări au fost implicate în întâlniri la nivel înalt cu China şi cred că este foarte bine să vezi astfel de subiecte dezbătute şi analizate de tineri, e important pentru procesul democraţiei într-o ţară. De asemenea, am auzit nişte analize foarte bune din ambele părţi despre implicaţiile de lungă durată a colaborării dintre Uniunea Europeană şi China. Personal eu nu văd un conflict în dezvoltarea unor relaţii foarte bune cu China fiind, în acelaşi timp, un membru puternic al Uniunii Europene. Cred că este foarte important pentru UE şi toate ţările membre să dezvolte relaţia cu China pe măsură ce economia acesteia creşte”, a apreciat ambasadorul Marii Britanii.

Sursa: Adevarul.ro

VIDEO Adevărul Live: Generaţia „Piticot“ se pregăteşte pentru viaţa de apoi. Psihologul Mihai Copăceanu: „Morala creştină se poate învăţa în afara şcolii”

Copiii care învaţă la grădiniţele de stat din România participă, pe lângă orele de „colorat în contur“ şi la lecţii de religie, unde învaţă să spună rugăciuni, dar şi ce-i aşteaptă dacă exagerează cu „prostioarele“. Am vorbit despre utilitatea religiei la grădiniţă, la Adevărul Live, cu Gheorghe Dogaru, inspector şcolar pentru disciplina religie, Mihai Copăceanu, psiholog, şi Daniel Bîlbă, absolvent de Teologie şi Filosofie. Gheorghe Dogaru: Preoţii nu predau. Noţiunile de religie în grădiniţă sunt introduse printr-un parteneriat educaţional dintre grădiniţă şi Patriarhie. (…) Copilul din ziua de astăzi nu este o problemă, el este un rezultat, problema sunt părinţii. Ce se întâmplă în şcoală până ajunge la părinte e ca un telefon fără fir. Mihai Copăceanu: Debutul nevrozelor vin din această perioadă de creştere. Expunerea unor scene de violenţă maximă, cum ar fi povestea Sfintei Filofteia care este omorâtă de tatăl ei, afectează dezvoltarea şi încrederea de sine a acestor copilaşi. Daniel Bîlbă: Riscul este că aceşti copii ajung să se simtă vinovaţi pentru ceva pentru care nu sunt responsabili. (…) Eu am fost surprins să citesc basme româneşti unde personajele sunt decapitate, spre exemplu. Gheorghe Dogaru: Prin cunoaştere, copilul are deprindere. Preotul le-a explicat ce înseamnă să facă metanie şi doi copii (arată către o imagine de pe ecran cu doi copii făcând metanie) au imitat ce a arătat preotul. (…) Ora de religie din grădiniţă nu vine la propunerea educatoarei sau a directoarei, ci ca un opţional propus de părinţi. Generaţia „Piticot“ se pregăteşte pentru viaţa de apoi! E bine ca religia să fie studiată la grădiniţă? Daniel Bîlbă: Biserica are interes ca aceşti tineri să ajungă bine documentaţi, dar nu cred că este în interesul Bisericii să forţeze nota. Gheorghe Dogaru: ASUR nu a avut ce demonstra, fotografiile sunt reale, dar nu au avut ce demonstra. Eu dacă apar cu un pahar cu alcool în mână, înseamnă că sunt beţiv? Gheorghe Dogaru: La trei ani, copilul are caracterul format, formarea caracterului se face din prima zi de la naştere. Mihai Copăceanu:  Nu pot fi acord, dacă îi sunt induse nişte lucruri… Dacă preoţii nu au cunoştinţe de psihologie a copilului nu văd ce caută în grădiniţe. Gheorghe Dogaru: Ei nu vin să predea, ci să marcheze un eveniment, o sărbătoare. Mihai Copăceanu: Dacă vorbim de formarea moralei creştine, asta se poate face în afara şcolii. „Îngerii zboară printre planete, sfinţii nu”   Diana Dan, mamă: Copilul meu este elev la clasa pregătitoare, adică are şase ani, nu sunt de acord cu religia în şcoală. Religia nu ar trebui predată, ar trebui să li se povestească ce presupune religia, dar, în momentul în care în manualele de religie sunt lecţii despre cum se spală mortul, nu pot fi niciodată de acord cu aşa ceva. Ar fi cu totul altceva dacă învăţau istoria religiilor. Gheorghe Dogaru: Nu există o asemenea lecţie (despre cum se spală mortul – n.r.) în manualul de religie. Diana Dan: De ce religia nu se poate preda în prima sau în ultima oră de curs, astfel încât părinţii să poată opta dacă copiii lor să participe la oră? Gheorghe Dogaru: Profesorul care predă religie este încadrat cu normă, care nu se poate face numai din prima şi ultima oră, ar ieşi numai 10 ore, ori el are 18 ore în norma săptămânală. În lege scrie că părinţii pot opta să nu îşi trimită copiii la aceste ore. Diana Dan: Eu sunt creştină ortodoxă, duc copilul la Biserică. Copilul meu m-a întrebat dacă îngerii şi sfiinţii zboară printre planete… Gheorghe Dogaru: Sfiinţii nu apar cu aripi în icoane, îngerii au aripi, deci pot zbura. 11 preoţi predau religie în Bucureşti

Gheorghe Dogaru:  Sunt şapte preoţi care predau în învăţământul gimnazial şi patru care predau la liceu, deci 11 cadre didactice din Bucureşti sunt preoţi. Fie că sunt introduse la propunerea educatoarelor, fie ca urmare a recomandării unei biserici parohiale din apropierea grădiniţei, orele de religie nu sunt o noutate pentru majoritatea preşcolarilor. În timp ce reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române laudă iniţiativa de a-i familiariza pe copii cu morala creştină şi pildele biblice, membri ai societăţii civile critică lecţiile de religie, spunând că preşcolarii nu sunt încă pregătiţi pentru a asimila corect valorile creştine ori că aceste cursuri au un caracter discriminatoriu.

Patriarhul Daniel crede că „prezenţa disciplinei Religie in sistemul de invaţamânt public nu reprezintă o inovaţie sau un model românesc, ci un act de dreptate bazat pe cultura românească europeană şi o necesitate permanentă in procesul nobil de formare moral socială al elevilor.“ Despre cum este predată religia la grădiniţă, de ce ar trebui să înveţe preşcolarii despre Dumnezeu şi despre cât de independentă este viaţa morală de exigenţele religiei am vorbit cu inspectorul şcolar pentru disciplina religie Gheorghe Dogaru, cu psihologul Mihai Copăceanu şi cu vicepreşedintele Institutului European de Training şi Studii Multiculturale, Daniel Bîlbă.

Sursa: Adevarul.ro

Campanie de vaccinare sistată temporar la o şcoală, din cauza absenteismului ridicat

Direcţia de Sănătate Publică Buzău a sistat vaccinarea antipoliomielitică la Şcoala 11, după ce  conducerea instituţiei de învăţământ a comunicat reprezentanţilor DSP că numeroşi copii  de la clasele zero şi întâi lipsesc de la cursuri.   Autorităţile sanitare buzoiene spun că vor relua după data de 16 decembrie,vaccinarea împotriva poliomielitei care se efectuează în cazul copiilor din clasele pregătitoare şi de la clasa.    ”Din cauza absenteismului înregistrat la clasele 0 şi I-a, clase incluse în campania de vaccinare antipoliomielitică, specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică Buzău au decis întreruperea vaccinării la Şcoala generală nr. 11 din municipiul Buzău până luni 16 decembrie 2013. În această perioadă se va stabili motivaţia absenţelor şi în funcţie de aceasta se va decide asupra datei reluării vaccinării”, se arată într-un comunicat de luni al DSP Buzău.   Deocamdată nu se ştie cu exactitate motivul absenteismului care se înregistrează la Şcoala nr. 11.

Sursa: Adevarul.ro

O companie nemțească, la un pas de a introduce cursurile de arhitectură la elevii de gimnaziu

Programa pentru cursurile opționale “De-a arhitectura” se află în faza finală de acreditare la Ministerul Educației. Pentru anul şcolar 2013-2014, cursul despre arhitectură şi mediu construit, adresat copiilor cu vârste între 9-11 ani, ajunge în 60 de clase din şcoli de stat şi private, la un număr de aproximativ 1500 de elevi din Bucureşti şi din ţară (Timişoara, Arad, Sibiu, Braşov, Sfântu Gheorghe, Reghin, Cluj- Napoca). „Copiii sunt foarte încântați de modul în care se desfășoară aceste cursuri, pentru că se pune accentul pe observare și experimentare. Pe baza unei programe și a unei metodologii atent construite, în colaborare cu psihologi și pedagogi, reușim să facem din cursurile De-a arhitectura un joc, din care copiii învață despre spațiul construit, arhitectură, design, dar și noțiuni de cultură generală și principii de ecologie și sustenabilitate,” explică arh. Corina Croitoru, fondator Asociația De-a Arhitectura. Un curs gândit de mămici și predat în patru limbi Inspirate de modelul de învățământ din țările nordice, considerat a fi cel mai eficient în învățământul primar, cursurile interdisciplinare sunt predate de arhitecți, în colaborare cu învăţătorul clasei. „De-a arhitectura în oraşul meu” a atins performanța de a fi susţinut în patru limbi: română, germană, maghiară şi engleză. Proiectul a fost dezvoltat de șase arhitecte, mame la rândul lor, care înțeleg nevoile copiilor și modul în care aceștia reacționează la informații noi, parte integrantă din viața lor de zi cu zi. Astfel, arhitectele Mina Sava, Eliza Yokina, Corina Croitoru, Claudia Pamfil, Vera Marin și Miruna Grigorescu au atras ulterior sprijinul altor arhitecți de prestigiu, al Ministerului Educației și al partenerilor care au finanțat acest proiect. „Educația în arhitectură şi mediu construit poate pune bazele responsabilităţii sociale şi a culturii urbane pentru viitorii cetăţeni. Prima promoție De-a arhitectura a absolvit în 2013 – 220 de copii din trei școli de stat și patru școli private. Anul acesta proiectul a luat amploare, fiind extins la 60 de clase și 1500 de copii din toată țara. Începând cu 2016, 10.000 de elevi din 400 de clase din România, alături de 100 de arhitecţi, vor fi implicaţi în program în fiecare an,” a declarat arh. Mina Sava, fondator De-a arhitectura. Până în prezent Holcim și compania germană Xella, prin brandul YTONG, au fost cele mai active în susținerea proiectului.

Sursa: Evz.ro

Parlamentul European interzice educaţia homosexuală în şcoli

Rezoluţia care propunea introducerea educaţiei homosexuale în şcoli a fost respinsă de Parlamentul European, anunţă eurodeputatul PDL Sebastian Bodu. „Felicit colegii care au votat rezoluţia alternativă a grupurilor parlamentare popular şi conservator, astfel că aceasta a fost adoptată cu doar 3 voturi în plus faţă de rezoluţia iniţială susţinută de socialişti, liberali, verzi şi comunişti. Drept urmare, nu ni se va putea impune educaţie homosexuală în şcoli, aşa cum dorea raportoarea socialistă (Edit Estrella, Portugalia). Avortul va rămâne, ca şi până acum, la latitudinea fiecărui stat membru al UE”. În rezoluţia iniţială, respinsă, se spunea: „Subliniază faptul că educaţia sexuală trebuie să includă informaţii nediscriminatorii şi să transmită o viziune pozitivă asupra persoanelor LGBTI (lesbian, gay, bisexual, transgender and intersex) în vederea susţinerii şi protejării eficace a drepturilor tinerelor persoane LGBTI”.

Sursa: Puterea.ro

Burse pentru 3.577 de elevi cu performanţe la învăţătură

Consiliul Local al Sectorului 4 a aprobat recompensarea cu peste 3 milioane de lei a 3.577 de elevi, cu rezultate deosebite la învățătură, care studiază în unităţile școlare de pe raza sectorului 4. Suma totală va fi repartizată astfel: 133 de burse de performanță, în cuantum de 500 de lei/lună, timp de 5 luni; 852 de burse de merit în cuantum de 350 de lei/lună, timp de 5 luni; 638 de burse de studiu în cuantum de 300 de lei/lună, timp de 5 luni; 1.865 de burse sociale în cuantum de 100 de lei/lună, timp de 5 luni. Totodată, au mai fost stabilite  89 de burse ocazionale, în cuantum de 500 de lei/an, acordate elevilor în familiile cărora venitul net lunar pe membru de familie nu depășește 75% din salariul minim net pe economie.

Sursa: Puterea.ro

Vânzarea produselor de tip fast-food şi a cafelei, interzisă în incinta şcolilor din Timişoara

Comercializarea produselor de tip fast-food şi a cafelei va fi interzisă în unităţile de învăţământ din Timişoara, în urma unui proiect iniţiat de un consilier local PDL şi adoptat, marţi, de Consiliul Local, transmite corespondentul MEDIAFAX. Consilierul local PDL din Timişoara Ştefan Sandu a iniţiat un proiect de hotărâre care interzice comercializarea unor produse de tip fast-food şi a cafelei în incinta unităţilor de învăţământ din municipiu. Proiectul a fost supus, marţi, aprobării Consiliului Local Timişoara şi a primit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat. „Se interzice comercializarea, în incinta unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, a alimentelor care contravin Legii 123/2008, prevăzute în Anexa 1 la Ordinul Ministerului Sănătăţii 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, şi principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi”, se arăta în proiectul de hotărâre. Potrivit proiectului, automatele de cafea trebuie să fie amplasate doar în spaţiile destinate în exclusivitate profesorilor, adică în cancelarii şi în cabinetele profesorilor. Alimentele interzise sunt, potrivit proiectului, cele care au conţinut mare de zaharuri, sare sau grăsimi, precum prăjituri, bomboane, hamburgeri, pizza, chipsuri, snacks-uri, alune, covrigei şi biscuiţi săraţi, produsele de patiserie, margarină, brânză topită, mezeluri grase, sandvişuri neambalate. Proiectul va intra în vigoare în 15 zile de la adoptare.

Sursa: Gandul.info

Trei școli din Târgoviște au fost închise din cauza frigului din clase

Directorii de la trei școli din Târgoviște au oprit cursurile din cauza frigului din clase, conform Digi24. Consiliile de administrație a două școli au hotărât suspendarea cursurilor pentru ciclul primare. În cazul unei școli, cursurile au fost suspendate în ambele cicluri până la vacanța de iarnă.

Sursa: Cotidianul.ro

SĂNĂTATE. În România, terapia este tot mai recunoscută de profesioniştii din domeniul sănătăţii

Cum a schimbat terapia prin artă viaţa copiilor din Cluj Elena Chirilă se numără printre pionierii unei metode eficiente de tratament pentru copiii cu probleme de comportament. Una dintre cele mai eficiente terapii pentru copiii ori pentru tinerii care au probleme de integrare este reprezentată de terapia prin artă. Multă vreme, specialiştii în psihologie ori în psihiatrie au privit cu rezerve acest tip de terapie. Însă rezultatele obţinute în ultimii ani de către clujeanca Elena Chirilă a determinat o adevărată revoluţie în lumea medicală. De câţiva ani, specialiştii clujeni în psihologie, psihiatrie ori asistenţă socială şi-au schimbat optica, iar terapia prin artă s-a transformat dintr-o Cenuşăreasă într-o activitate medicală care este tratată cu toată atenţia şi consideraţia. Angajaţii Spitalului Clinic de Copii din Cluj au reuşit să obţină rezultate impresionante în tratamentul copiilor care suferă de autism sau de ADHD prin intermediul terapiei prin artă. Însă nu doar aceşti copii beneficiază de terapie, ci şi copiii care au probleme de integrare la şcoală. Mai mult, ca urmare a unui protocol semnat cu Universitatea Babeş-Bolyai, studenţii străini care beneficiază de burse Erasmus participă la şedinţe de terapie prin artă, organizate de angajaţii spitalului, în aşa fel încât ei descoperă rădăcinile neolitice ale ceramicii româneşti, dar şi reuşesc să se integreze mai uşor în comunitate. Terapia prin artă îi ajută pe tinerii din străinătate şi pe copii să se descopere pe sine şi să se exprime mai bine în relaţiile cu ceilalţi. Faptul că reuşesc să creeze obiecte de artă le creşte încrederea în sine. Specialiştii din Cluj folosesc în special ceramica, spune Emilia Chirilă, doctor în terapie prin artă. Au existat cazuri cu adevărat uimitoare. Unii dintre copii care manifestau chiar tendinţe de suicid au renunţat cu totul la ele după ce au făcut terapie prin artă, mai spune Emilia Chirilă. Ea spune că această metodă a început să fie practicată la începutul secolului XX, în Statele Unite ale Americii. În zona Chicago, unde veneau foarte mulţi emigranţi proveniţi din Europa de Est, exista o rată mare a tulburărilor psihice. Pur şi simplu, mulţi dintre aceşti emigranţi, veniţi din mediul rural, ajungeau să lucreze într-un oraş industrial de mari dimensiuni, pe un continent nou, într-un mediu dominat de o concurenţă feroce. Confruntaţi cu dificultăţile ¬noii lor vieţi, mulţi dintre aceşti emigranţi sufereau depresii severe. Terapia prin artă îi ajuta să îşi revină rapid şi temeinic şi, de asemenea, să se integreze în societatea americană. Ulterior, modelul experimentat cu succes de către americani s-a generalizat la nivel mondial. În România, în perioada comunistă, practic, nu existau statistici oficiale legate de bolile psihice, iar spitalele de psihiatrie erau ascunse de ochii opiniei publice. În aceste condiţii, terapia prin artă nu a putut fi pusă în practică, pentru că, în opinia multor politruci comunişti, această formă de terapie nu era decât un moft burghez. Acum, la Cluj, specialiştii au reuşit să facă adevărate minuni. ”Uneori, lucrăm în echipă, alteori lucrăm singuri. Lucrăm cu copii mai mult sau mai puţin tipici şi pe noi ne interesează acele aspecte care îi apropie de normalitate”, spune Elena Chirilă. La centrul de profil din Cluj vin în fiecare lună între 80 şi 100 de copii. Rezultatele obţinute cu aceştia sunt absolut spectaculoase, iar după terapia prin artă copiii au reuşit să îşi crească performanţele şcolare, să îşi rezolve problemele de integrare în comunitate şi în familie.

Sursa: Romanialibera.ro

UNIVERSITAR

Rector UMF: Studenţii maghiari sunt de acord cu stagiile clinice în limba română

Rectorul UMF Târgu Mureş, Leonard Azamfirei, spune că nu studenţii care „îşi cunosc cel mai bine interesul” solicită efectuarea stagiilor clinice în maghiară, deoarece ştiu că le cresc şansele de angajare în cazul în care cunosc medicina în ambele limbi, ci unele cadre didactice. După ce Asociaţia Maghiară pentru Pregătirea Medicală şi Farmaceutică din România a atacat în instanţă decizia CNCD din luna octombrie, potrivit căreia desfăşurarea stadiilor clinice doar în limba română la UMF Târgu Mureş nu constituie discriminare, recorul UMF Târgu Mureş a afirmat marţi că nu studenţi,i care „îşi ştiu cel mai bine interesul”, cer ca practica să se desfăşoare în limba maternă, ci unele cadre didactice, potrivit Mediafax. În opinia acestuia, studenţii maghiari au înţeles că în cazul în care cunosc medicina şi în limba română le cresc şansele de angajare. Azamfirei a apreciat că învăţământul practic în limba maghiară ar avantaja „în primul rând cadrele didactice” maghiare, pentru că le-ar contura normele didactice. Teoria în maghiară, practica în română Rectorul a mai declarat că rezultatele examenului de rezidenţiat – „un examen greu, care se dă în limba română” – i-au întărit ideea că actualul sistem în care învaţă studenţii maghiari de la universitate – în care teoria se face în limba maghiară, iar lucrările practice în limba română – trebuie menţinut. „Studenţii maghiari au învăţat după sistemul clasic din universitate, adică teoria, cursurile, în limba maghiară şi lucrările practice în limba română şi am avut plăcuta surpriză să văd că au fost foarte bine poziţionaţi şi studenţii maghiari în clasificarea de la rezidenţiat şi nu s-a creat astfel o dificultate sau poate chiar un handicap care ar fi putut altfel apărea la aceşti studenţi care ar învăţa numai în limba maghiară, prin prisma obţinerii unui punctaj rezonabil la rezidenţiat. Mi-e greu să înţeleg de ce dacă un lucru merge bine trebuie să-l schimbăm numai de dragul de a face schimbare sau de a face jocurile cuiva”, a spus Azamfirei. Decizia CNCD CNCD a stabilit, în 16 octombrie, că acea condiţie „impusă prin hotărârea Senatului UMF Târgu Mureş din 30 aprilie 2013, de desfăşurare a stagiilor clinice doar în limba română, nu constituie o faptă de discriminare faţă de studenţii care studiază în limba maternă, maghiară”. Hotărârea CNCD a fost adoptată cu şase voturi „pentru” şi două „împotrivă”, cu opinie separată. Decizia CNCD a fost atacată în instanţă de Asociaţia Maghiară pentru Pregătirea Medicală şi Farmaceutică din România, care solicita anularea acesteia.

Sursa: Adevarul.ro