Prezenţi la eveniment au fost personalităţi chişinăuiene din domeniul literaturii, muzicii şi artei, studenţi şi elevi. Omagierea marelui poet a fost consfinţită la bibliotecă prin lansarea expoziţiei de grafică „Opera lui Eminesu”, care înmănunchează o serie de lucrări-ilustrate ale artistei Constanţa Abalaşei-Donosă. Aceste lucrări conţin mesajele şi ideile unor poezii de-ale lui M.Eminescu concepute în plastica autoarei Abălaşei-Donosă. De fapt, spune dna Constanţa, este o parte din compoziţii, pe care le-a avut expoziţia ex-libris în număr de peste 70, inaugurată în legătură cu omagierea a 150 de ani ai poetului. Şi, după cum îi este firea, lucrările expuse la acest moment vor fi donate filialei Arte „Tudor Arghezi” şi vor constitui un mic gest de nobleţe, un adaos la patrimoniul cultural al acestei instituţii. Ele, lucrările, transmit imaginaţia grafică a mesajului din poeziile „Floare albastră”, „Ce te legeni, codrule”, poemul „Luceafărul”, imagini de interior din unele biserici şi mănăstiri din Chişinău ş.a. Referitor la expoziţie şi-a exprimat opinia şi artistul plastic, membru al UAP din RM, graficianul Ştefan Popa din Chişinău. El a încurajat iniţiativele pozitive ale bibliotecii de organizare a evenimentelor, care presupun colaborarea dintre diverse organizaţii de prestigiu din domeniul culturii, unde au loc întâlniri de creaţie a artiştilor din diferite medii şi din diferite hotare, menţionând tot odată, că nu este la prima sa prezenţă aici la astfel de activităţi. În cazul dat participanţii, studenţii anului întâi de studiu de la Academia Militară „Alexandru cel Bun” din Chişinău împreună cu dna profesoară Ludmila Vasilache au avut frumoasa şi plăcuta ocazie să facă cunoştinţă cu Constanța Abălaşei-Donosă, artist plastic, grafician şi poet din România, iar prin prezenta-i expoziţie face să se simtă mâna puternică a profesionistului, a compoziţiei, să se asemene sufletul lui Eminescu. Este un eveniment cu o dublă semnificaţie, caci are loc în ziua comemorării poetului naţional.
Un alt invitat, Ion Chiriac, de profesie medic, dar şi compozitor şi scriitor, a venit să-şi împărtăşească dragostea profundă, admiraţia şi respectul său faţă de creaţia lui M.Eminescu, care în data de 15 iunie a anului nu ne-a părăsit, dar a trecut spre cele veşnice, a fost un prag final, peste care, constituie chintesenţa neamului românesc. El a fost o încununare de realizări în spaţiul lingvistic cum nu s-a mai cunoscut, însăşi numele său întruchipează eminenţa. Fiind un apărător înflăcărat al Basarabiei, noi l-am meritat pe Eminescu, iar prin aceasta fac chemare către tineri, care ar trebui să-i cunoască opera, utilizând în acest scop nobil toate sursele: literatura, muzica, pictura. Dnul I.Chiriac a răsfăţat publicul şi cu o interpretare solo, a capella „Înger” în memoria lui Eminescu. În lectura vorbitorului/autorului a urmat apoi un regal de poezie din volumul său „Eva”, fapt care a precedat şi un schimb de cărţi cu autografe între poeţii C. Abălaşei-Donosă şi I.Chiriac.
A fost prezentă la eveniment şi poeta Renata Verejanu, dând dovadă de un ambiţios elan tineresc, care în forma cea mai simplă a spus, că Eminescu pentru mine este însăşi fapta mea… Prin aceste cuvinte poeta a avut în vedere perioada de totalitarism, atunci când opera marelui poet naţional era interzisă aici la noi, în Basarabia. Prin toate sursele sale, permise sau nu, Renata Verejanu nu s-a lăsat de Eminescu, nici măcar în gând, şi acest fapt d-nei îl consideră fapta sa, demnă de tot respectul. A făcut lectură din cartea sa de poezii „Ofrandă omenirii”, a făcut un apel către lectura cărţilor poeţilor îndrăgiţi, dintre care nelipsit ar trebui să fie M. Eminescu, pentru a ne şti originea, iar prin aceasta şi viitorul. Printr-un mesaj de mulţumire, profund şi-a exprimat opinia şi profesoara L. Vasilache, care a dorit continuarea acestui dialog, schimb de informaţii în cadrul unor eventuale întâlniri la instituţia militară din care face parte. Discursurile evenimentului au fost completate şi de compania muzicii prin interpretarea romanţelor pe versurile lui M.Eminescu de către liber-profesioniştii Igor Sazonov, Anatolie Şarapanovschi, Tudor Ţurcanu, susţinuţi de publicul receptiv. Ambianţa plăcută a evenimentului a fost susţinută şi de instantaneele frumoase ale cunoscutei actriţe Paulina Zavtoni, care în repetate rânduri a accentuat splendoarea activităţilor cu deschidere largă, spre alte hotare, care spre regret, mai multe generaţii anterioare au fost vitregite de aşa ceva.